Ruperea meniscului interior al tratamentului articulației genunchiului, Leziunile de menisc – cauze, simptome, diagnostic si tratamente

Senzatia de genunchi care se misca in timpul mersului Dificultati la intinderea, dar si la indoirea genunchiului Diagnosticare ruptura de menisc Daca durerile ce au aparut la nivelul unui genunchi nu se amelioreaza in zile de la debut, ba chiar se agraveaza, e posibil sa fie vorba despre ruptura de menisc.

In aceasta situatie, controlul medical este obligatoriu. Examinarea fizica si anamneza sunt primii pasi pe calea diagnosticarii corecte a rupturii de menisc.

Apoi, urmeaza radiografiile ori RMN-ul. Diferenta dintre aceste teste de diagnosticare imagistica consta in faptul ca RMN-ul prezinta imagini detaliate de la nivelul cartilajului genunchiului.

Radiografia nu poate arata ruptura de menisc, insa va ruperea meniscului interior al tratamentului articulației genunchiului la iveala alte posibile cauze ale durerilor de genunchi, printre care osteoartrita artroza. Si ecografia poate fi facuta la nivelul genunchiului, astfel incat sa se observe daca exista probleme la nivelul cartilajului genunchilor.

Artroscopia este o alta metoda de diagnosticare ce poate fi folosita daca exista suspiciuni de ruptura de menisc.

Aceasta metoda de testare presupune introducerea unui artroscop in interiorul cartilajului genunchiului. Acesta are o camera video atasata, care permite medicului sa observe, in timp real, interiorul articulatiei si o posibila ruptura de menisc.

Tratament ruptura de menisc Tratamentul pentru aceasta afectiune este stabilit in functie de dimensiunile si localizarea rupturii. De exemplu, invelisul exterior al meniscului este puternic vascularizat, ceea ce inseamna ca se poate vindeca de la sine.

Daca, insa, ruptura este mai in profunzime, singura metoda prin care poate fi remediata aceasta problema consta in interventia chirurgicala. In cazul in care nu e nevoie de interventia chirurgicala, pacientul trebuie sa respecte urmatoarele recomandari: Repaus la pat Comprese cu gheata, mentinute minimum 20 de minute Ridicarea piciorului pe o perna sau pe ceva mai inalt decat restul corpului.

Mihai Râşcu Profesia: medic primar ortopedie traumatologie. Prin pozitionare si rolul său în biomecanica statică şi dinamică a membrului inferior şi prin slaba sa acoperire cu ţesuturi moi, genunchiul este deosebit de predispus şi vulnerabil atât la traumatismele directe, cât şi la cele indirecte. Genunchiul se poate resimţi şi în cazul unor imobilizări impuse de tratamentul anumitor afecţiuni sau traumatisme, iar leziunile de menisc sunt printre cele mai frecvente, ne spune Dr.

De asemenea, pentru ameliorarea durerilor se pot folosi medicamente antiinflamatoare precum cele pe baza de ibuprofen, care calmeaza durerile si reduc totodata inflamatia. Transplantul de menisc — in cazurile in care e necesara indepartarea completa a meniscului, se recomanda inlocuirea acestuia, intrucat altfel pot aparea durerile articulare permanente la nivelul genunchilor.

Dupa o interventie chirurgicala pentru tratarea rupturii de menisc, recuperarea completa poate dura de la 2 la 4 saptamani.

In aceasta perioada, pacientul va reveni treptat la activitatile cotidiene, fara insa sa se forteze facand sport sau cine stie ce miscari care suprasolicita genunchiul.

Noutati Artroscopia, tratamentul pentru traumatismul genunchiului, interventie minim invaziva Trateaza la timp leziunile interne ale genunchiului si recupereaza-te in cea mai buna baza de tratament din Romania. Modalitatile de tratament pentru traumatismul genunchiului entorse, cazaturi prin intermediul artroscopiei Despre genunchi Genunchiul, cea mai complexă articulaţie a corpului, prin poziţia sa, prin rolul său în biomecanica, statica şi dinamica membrului inferior, ca şi prin slaba acoperire cu ţesuturi moi, devine deosebit de predispus şi vulnerabil traumatismelor directe si indirecte. S-au constatat foarte multe cazuri în care pacienţii au prezentat leziuni articulare, rupturi parţiale sau totale ale meniscurilor. Genunchiul este format din mai multe articulaţii: femuro-tibială, formată din condilii femurali şi cavităţile glenoide ale tibiei, femuro-rotuliană, formată între extremitatea distală a femurului, faţa posterioară a rotulei, şi articulaţia tibio-peronială superioară. Pentru a face posibil mersul, există meniscurile intra-articulare: sunt două fibro-cartilaje situate la periferia fiecăreia dintre fosele articulare tibiale.